Diferente semnificative intre detasare si munca temporara
Exista o tendinta generala de a pune un semn de egalitate intre cele doua notiuni: detasarea si munca temporara.
La nivel european, detasarea este reglementata prin directiva 96/71 transpusa in legislatia romaneasca prin legea 344/2006 privind detasarea salariatilor in cadrul prestarii de servicii transnationale, iar munca prin agent de munca temporara prin directiva 2008/104 care a fost la randul ei transpusa prin: legea nr. 53/2003 (Codul Muncii) si Hotararea Guvernului nr. 1256/2011 privind conditiile de functionare, precum si procedura de autorizare a agentului de munca temporara.
Cele doua notiuni au in comun urmatoarele aspecte:
- Salariatul este pus la dispozitia altui beneficiar de catre angajatorul sau;
- Durata prestarii serviciului este temporara.
Fata de aceste elemente comune, care sunt doar trasaturi generale, deosebirile sunt mult mai multe si importante.
Astfel:
DETASAREA
Detasarea presupune schimbarea temporara a locului de munca, din dispozitia angajatorului, la un alt angajator, in scopul executarii unor lucrari in interesul acestuia.
Pe perioada detasarii raspunde in fata noului angajator, acesta din urma fiind responsabil de acordarea drepturilor de care beneficiaza angajatul.
Salariatii detasati beneficiaza de drepturile de baza aflate in vigoare in statul membru gazda in care sunt indeplinite sarcinile de serviciu, care se refera la:
- salariul minim inclusiv compensarea sau plata muncii suplimentare;
- perioadele maxime de lucru si perioadele minime de odihna;
- durata minima a concediilor anuale platite;
- sanatatea, securitatea si igiena la locul de munca;
- egalitatea de tratament intre barbati si femei.Acestea reprezinta conditiile minime, angajatorii avand libertatea de a alege sa aplice conditii de munca mai avantajoase pentru lucratorii lor.
MUNCA PRIN AMT
Agentul de munca temporara are incheiat cu angajatul un contract de munca temporara si, in baza acestuia si a contractului de prestari servicii incheiat cu utilizatorul, este pus la dispozitia utilizatorului.
Chiar daca salariatul este pus la dispozitia utilizatorului, acesta raspunde in fata angajatorului, adica agentul de munca temporara. Intrucat intre lucratorul temporar si utilizator nu se incheie un contract de munca, drepturile lucratorului temporar vor fi mereu asigurate de catre agentul de munca temporara in baza contractului de prestari servicii incheiat cu utilizatorul.
Salariatii temporari beneficiaza pentru fiecare misiune de un salariu care nu poate fi inferior celui pe care il primeşte salariatul utilizatorului, care presteaza aceeasi munca sau una similara cu cea a salariatului temporar. Aceasta inseamna ca angajatii temporari trebuie sa fie comparati cu cei permanenti din cadrul utilizatorului si platiti la fel ca acestia.
Se observa astfel ca lucratorii detasati sunt discriminati prin faptul ca directiva agentului de munca temporara stabileste principiul de tratament egal in ceea ce priveste conditiile de munca si de angajare, pe cand directiva detasarii stabileste standarde minime de protectie.
De aceea, Comisia Europeana doreste revizuirea Directivei 96/71 si, prin Directiva 2014/67, propune aplicarea acelorași norme privind remunerarea din statul membru gazda, astfel cum sunt stabilite prin lege sau prin conventii colective de aplicare generala. Lucratorii detasati si cei locali vor fi, prin urmare, supusi acelorasi norme in ceea ce priveste salarizarea.
Conform Comisiei Europene diferenta consta in faptul ca adesea, remuneratia nu include numai salariul minim, ci si alte elemente, cum ar fi primele (de exemplu, prima de Craciun), indemnizatiile sau cresterile salariale in functie de vechime.
Statele membre vor avea obligatia de a preciza în mod transparent diferitele elemente care compun remuneratia pe teritoriul lor. Daca sunt stabilite prin lege sau prin conventii colective de aplicare generala, aceste elemente vor trebui sa fie luate in considerare la stabilirea salariilor lucratorilor detasati.
